Simt o nevoie disperata de a scrie in tine.Ma pierd , ma pierd cu zambetul pe buze.Nu am mai reusit sa scriu nimic si imi pare rau.Adica sunt fericita , prea fericita , insa , cand ma uit in urma si vad ca te-am lasat gol , fara vro compunere dramatica specifica mie sau vrun sentiment gol aruncat intr-o postare .... ma simt ca o disperata.Disperata...am inceput sa ma repet si nu e bine.Urasc sa scriu acelasi cuvant atat de repede dupa primu.Am uitat jocul de cuvinte , inlocuirea de adjective , senzatia ca scriu ceva uni.Am uitat cine sunt probabil.Te vreau inapoi!Vreau inapoi toata lacrimile cu care scriam o compunere , inspirati cu care creeam o poveste de dragoste , dragul de a vorbi despre Amanda.Nici in ea nu am mai scris.Oare este doar o pana de idei?Atunci cand scriitori se pierd pe ei insusi?
Poate sunt acea fata indragostita care uita de tot?...Ne , nu suna a mine.
Poate doar este o perioada in care nu mai compun pentru ca .... trebuie sa existe un motiv adevarat.
A venit vacanta si nu mi-a mai stat capu la scris.
Blogule , de ce incep sa bat inspre patetic?
si eu exact asta ti-am spus de ce nu ai mai scris ca mi-am facut un obicei drag sa citesc blogul tau:)
RăspundețiȘtergerecind mai aflam ceva nou despre Amanda?
RăspundețiȘtergerecred ca am promis ca o sa pun capitolu 3 din Amanda , asa ca o sa ma tin de promisiune.
Ștergereo pauza cu blogul e exact ca in orice relatie umana:) putina distanta si ti se face dor de ceva/cineva la care tii enorm chiar daca te plictiseste citeodata:)
RăspundețiȘtergeresincer , nici o data nu m-am plictisit de blog , insa ai dreptate , a fost placut sa scriu din nou pe blog.:)
ȘtergereAi revenit mai frumos ca niciodata! cu trairi noi si optimista ca de vacanta:)
RăspundețiȘtergere:).Multumesc.Apreciez enorm comentariul tau , deasemenea si pe celalalte.
RăspundețiȘtergerebby, tine-te tare . continua la Amanda indiferent de starea ta , stii ca numai ea e langa tine . mereu.
RăspundețiȘtergereOk bby.
ȘtergereOk , frodo.