joi, 6 octombrie 2011
Nu te urmaresc!
In Londra , atmosfera era rece.Oamneii treceau pe langa tine , ignorandu-te.Umblau multe persoane cu fete parca negre.De unde sa-i stii?Erau doar necunoscuti.Ceata era abundenta , iar cerul de abia se mai zarea.In fata mea parca aparu o fata mai speciala , mai ciudata decat poporul londonez pe care-l vazusem in cele trei zile pe care le-am stat acolo.Era viu colorata avand cizme pana sub ghenunghi si o umbrela rosie.Zambetul parca-i domina fata , iar buclele roscate ii dadeau mai multa viata.Am inceput sa merg dupa ea.S-a asezat la o masa si si-a comandat o cafea cu multa frisca , ceea ce mi-ar conveni si mie.Isi arunca doua..trei...patru linguri de zahar!Probabil era foarte dulce.Ma uitam fix la clopotul mare din fier.Batu de 13 fix.Cand m-am intors , fata nu mai era.O secunda din priviri.Oare stia ca o urmaresc?Oare a vrut sa-mi spuna ceva?Oare o sa mai apara?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cred ca ai imaginatie si chiar merita sa scrii in continuare :)
RăspundețiȘtergereSi eu m-am gandit la o continuare , dar am o poveste la care scriu de doi ani si aceste mici texte sunt dor de placerea scrierii.
RăspundețiȘtergereSunt sigura ca trebuie sa postezi aceste povesti, lumea merita sa vada un talent ca al tau
RăspundețiȘtergereMultumesc mult.:)
RăspundețiȘtergereInspirata povestirea.Fa o continuare !
RăspundețiȘtergere