Visez o groaza , simt o groaza , scriu o groaza si creez noi povesti in prostie.Nu e prea de mirare.Uneori ma gandesc ce ar fi daca as crea un film.Imi doresc de mult asta , imi imaginez totul pe muzica , da stiu ca ar trebui sa ma opresc , pentru ca mi-am interzis sa mai visez la lucruri care mi se par imposibile , deoarece deobicei ma amagesc aceste vise.Vise precum ca Amanda v-a fi si film.In momentul de fata imi vine sa ma urc pe biciclete si sa fug la cimitir , la mormantul Maiaiei , strabunicai mele moarte , din pacate , blanda , intelrgatoare , rabdatoare si iubitoare , deoarece stiu ca ea m-ar intelege pe deplin , chiar stiu.Cand mi-a zis mami ca ... a plecat , suna mai frumos , nu am vrut sa accept , pur si simplu nu am vrut , am plans mai tare ca niciodata , pentru ca merita , chiar daca ea nu ar vrea sa o plangem.Imi lipseste.Si de data asta o sa clipesc doar la gandul ca nu mi e.De data asta.
Nu renunta la scris..
RăspundețiȘtergere